vineri, februarie 27, 2009

5 Filme interesante .....Suhard.. 2008 Noiembrie

Muntii Suhard Noiembrie 2008

















Munţii Suhard sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor Maramureşului şi Bucovinei, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Omu, având 1.932 m.

Alcatuire Geologica - Muntii Suhard sunt alcatuiti (mai ales in partea nordica) din sisturi mezometamorfice-micasisturi cuartoase, gneise si calcare care genereaza un relief cu forme mai rotunjite.

Asezare Geografica - Muntii Suhard, masiv muntos in sud-estul Muntilor Giurgeu (Carpatii Orientali), are ca limite la nord valea Bistritei Aurii, care ii separa de Muntii Tibau si Muntii Zimbroslava, Obcina Mestecanis din nord-est si Masivul Giumalau din est. In partea de sud-vest se afla Valea Cosnei.


Clima - media anuala a temperaturii in Muntii Suhard se incadreaza intre 5 oC in partea sudica, ajungand la 0 oC sau valori negative. In timpul iernii temperaturile oscileaza intre -4 si -8 oC de la poale pana pe cele mai inalte creste. Vara se inregistreaza temperaturi cuprinse intre 4 si 10oC; -precipitatiile oscileaza intre 672 mm la Vatra Dornei ajungand pana la 1400 mm anual pe Varful Omu; -vanturile predominante apartin circulatiei vestice, cu frecventa maxima din partea de nord-vest, mai putin din sectorul nord-estic.

Fauna -fauna Muntilor Suhard este reprezentata prin specii ca: urs (Ursus arctos), mistret (Sus scrofa), jder de copac (Martes martes), ras (Lynx lynx), cocos de munte (Tetrao urogallus), ierunca sau gainusa de munte (Tetrastes bonasia), mistret (Sus scrofa), lup (Canis lupus), vulpe (Canis vulpes), veverita (Sciurus vulgaris), cerb carpatin (Cervus elaphus). Padurile mai sunt populate cu privighetoare (Luscina mregarhynchos), sturz (Turdus viscivorus) etc, dar si soparla (Lacerta agilis).





Relief - Suhardul prezinta forme de relief greoaie. Inaltimile descresc de la 1932 m pana la 800 m; -in partea centrala se afla o culme sinuoasa, in lungul careia se inregistreaza inaltimile cele mai mari: Omu (1932 m), Faraoane (1715 m) si Varful Ousoru (1639 m) care ocupa partea sud-estica a Muntilor Suhard. Toate aceste masive sunt bine individualizate in relief de o serie de sei; -in liniile mari ale reliefului se observa doua suprafete de eroziune. Cea superioara este foarte fragmentata si apare sub forma de mici suprafete de eroziune, care descresc in altitudine de la nord-vest la sud-est: Masivul Omu (1750-1900 m), Faraoane (1550-17000m) si Masivul Ousoru (1600 m). A doua suprafata de eroziune este mai noua, la altitudinea de 1400-1500 m; -relieful periglaciar a dat forme de dezagregare care au dat nastere la abrupturi de eroziune si creste, vizibile in cele mai mari masive.

Reteaua Hidrografica - aproape intreg sectorul montan al Muntilor Suhard apartine bazinului hidrografic al Bistritei, iar in partea vestica apele sunt tributare Somesului Mare; -sectorul Bistritei din Muntii Suhard se numeste Bistrita Aurie si primeste apele mai multor afluenti, cel mai important fiind Dorna.

Rezervatii Naturale - In zona Suhardului se individualizeaza rezervatia naturala a Masivului Omu si parcul dendrologic de la Vatra Dornei.

Trasee Turistice - 1 Pasul Rotunda (1271) - Varful Cociorbii (1592) - Mt. Caturii - Sub Varful Omului (1932) - Varful Suhardul Mare (1326) - Varful Suvarosul (1403) - Poiana Casteilor - C.F.R. Gradinita 2 Vatra Dornei - Popasul Turistic Runc - Varful Runc - Sub Varful Ousorul (1634) - Varful Faraoane (1715) - Varful Sveitarita (1562) - Varful Diecilor (1631) - Mt. Runcu - Sub Varful Omului (1932) 3 Valea Bistritei - Valea Diaca - Varful Valfii - Varful Icoana - Castelul De Apa Bancu - Valea Bancului 4 Valea Cosnei - Varful Magura Cosnei (1256) - Satul Romanesti - Valea Tesna 5 Satul Ciocanesti - Mt. Stefan - Valea Bancusorului - Valea Bancului - Satul Romanesti 6 Satul Dorna Candrenilor - Stina Vacaria - Sub Varful Ousorul (1634) - Valea Hajului - Satul Iacobeni.

Vegetatia - zona subalpina aMuntilor Suhard este reprezentata prin tufarisuri de de afin (Vaccinium myrtillus), merisor (Vaccinum vitis-idaea) si smardar sau bujor de munte (Rhododenron kotschyi); - zona pajistilor alpine adaposteste specii de paius rosu (Festuca rubra), taposica (Nardus stricta), iarba vantului (Agrostis tenuis) etc; -pantele sunt acoperite cu paduri de molidisuri constituite din molid (Picea excelsa) si brad (Abies alba) la altitudini de 800-900 m, iar la limita superioara fag (Fagus silvatica). Mai intalnim specii de carpen (Carpinus betulus), paltin (Acer pseudoplatanus) si gorun (Quercus petraea); -plantele ierboase sunt reprezentate de macrisul iepurelui (Oxalis acetossela), ferigi (Athyrium filix femina) sau perisor (Pyrola uniflora).

duminică, februarie 22, 2009

Mănăstirea Cetăţuia


Sursa ...informatiilor..sunt luate de aici....http://ro.wikipedia.org/wiki/Pagina_principal%C4%83

Mănăstirea Cetăţuia este o mănăstire din România situată în apropierea oraşului Iaşi.

Mănăstirea este ctitorită de Gheorghe Duca, care a ridicat-o între 1668 şi 1672 pe un deal ce domină valea râului Nicolina şi cartierul C.U.G.. Aici a funcţionat o tiparniţă cu litere greceşti, adusă de la Veneţia. Ajunsă o ruină la sfârşitul secolului XIX, a fost restaurată în perioada interbelică la cererea istoricului Nicolae Iorga.
Planul este tradiţional, având cunoscuta împarţire în; altar, naos, pronaos şi pridvor, iar absidele sunt semicirculare în interior şi poligonale în exterior, fiecare absidă cu câte 3 ferestre. Ca şi la Trei Ierarhi, contraforturile, în numar de şapte, sprijină zidurile exterioare ale bisericii Cetăţuia. În timpanul uşii, într-o cruce cu braţele egale şi rotunjite, este sculptată stema Moldovei: capul de bour care susţine o coroană ce este prevazută cu o cruce pe mijloc, având câte un leu de o parte şi de alta. Pridvorul înalt, de formă dreptunghiulară şi cu bolţi sferice pe pandantivi, este luminat de două ferestre. De o mare valoare artistică este şi ansamblul pictural, reprezentat nu numai prin compoziţiile sale monumentale, ci şi prin cele mai reduse ca întindere sau chiar prin medalioane. Observând frescele din interiorul bisericii Cetaţuia, se constată o tratare vioaie, prin care pictorii au reusit să imprime personajelor o puternică expresivitate, să sugereze ansambluri de perspectivă şi să redea dramatismul uman.

















Pictura murală moldovenească e realizată de fraţii Mihai, Dima si Gheorghe din Ianina(Grecia) si tratează teme ca "Judecata de apoi" si "Arborele Iesei. Biserica mânăstirii Cetaţuia, cu hramul Sf. Apostoli Petru si Pavel, monumentul principal al întregului complex arhitectonic de pe colina sudica a Iaşului, este plasată in mijlocul incintei si "se remarca prin elegantă, simplitate si justeţea proporţiilor". Casele voievodale fortificate, pivniţele boltite la subsol, biserica, casa domnească ce adăposteşte un muzeu de artă feudală, sala gotică(trapeza), alcătuiesc întregul complex arhitectonic Cetaţuia. O altă cladire veche din curte este baia domnească, de formă patrată şi încheiată cu o boltă semisferică pe care se înalţa un turn lanternă cu 8 ferestre şi o calotă semisferică, cu o deschidere circulară deasupra. În nişa din peretele sudic al bisericii se afla osemintele ctitorului, Gheorghe Duca ( Duca Voda cel Bătrân), iar ceva mai la Est se află o lespede funerară mică şi frumos sculptată, aşezată pe mormântul Mariei, una din fiicele domnitorului.



miercuri, februarie 18, 2009

Porumbeii din Iasi .... Piata Unirii


Copii .. si Porumbei....inocenta.....armonie...


Frumosi.... prietenosi

Porumbeii...dragoste...


Porumbei....Pacea in lume...!



Adăugaţi o imagine

vineri, februarie 13, 2009

vineri, februarie 06, 2009