Cătălin Luca

Masivul Parang Iunie 2010

2010-07-01T05:41:00.001-07:00

Prezentare

Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt. De la 2519 m alt.,ei domină zările Gorjului şi ale Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului. Parângul are piscuri ce parcă sfârtecă norii, aşa cum sunt Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul şi adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde, etc.. Tot pe domeniul binecuvântat al Parângului se formează apele bogate şi limpezi ale Lotrului, Gilortului şi Jiului răsăritean. Păduri nesfârşite, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte, animalele sunt alte bogăţii ale masivului.
Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1100 kmp în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu, Strei şi Olt. În familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km şi cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct de vedere administrativ, munţii Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea.
Limite:
Limitele munţilor Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ.
Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C, unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel şi Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (şa la 1665 m alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului porneşte spre sud.Jiul de Est trece prin Petroşani şi prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneşte cu Jiul de Vest şi formează Jiul. Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuţa-Surduc. La jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieşirea din defileu (300 m alt.) trece pe lângă Bumbeşti, părăsind zona montană.
De la Bumbeşti, limita sudică a Parângului se desfăşoară pe o direcţie aproximativă vest-est, puţin la nord de localităţile Stânceşti, Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Olteţului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Olteţului (1615 m alt.), situată pe creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea Latoriţei (1130 m alt.).

Limita turistică de nord a munţilor Parâng se întinde pe râul Latoriţa, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriţei (1820 m alt.), iese în şaua Ştefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munţii Latoriţei. Convenţional vom urma firul drumului naţional 675 C (nemodernizat) în coborâre spre Obârşia Lotrului (1320 m alt) şi apoi în urcuş pe valea Pravăţul, până în pasul Tărtărău.

Masivul Iezer-Papusa 21-23 Mai 2010

2010-05-28T04:47:00.000-07:00

Prezentare

Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de 2300-2400m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele cursuri de apa argesene-raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni puternici-vf.Iezerul Mare, de 2462m si vf.Papusa, de 2391m, ale caror creste alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.

Peisajul versantului nordic este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei, facand sa apara creste ascutite si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.

Culmea principala a muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie ca o potcoava in jurul izvoarelor raului Targului, altitudinea ei medie de peste 2200m. fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2300-2400m, dar si de o curmatura adanca si larga-Spintecatura Papusii-care desparte Iezerul Mare de Papusa.

Muntii Iezer prezinta doua mari compartimente:

Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.
Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior la raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391m.

Masivul Hașmaș 24-25 Aprilie 2010

2010-04-26T08:18:00.000-07:00

In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnata subdiviziune a Carpatilor Orientali, masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri.
Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.
La est, limita muntilor Hasmas este mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape.

Din valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu valea Rece.Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580 m altitudine pe raul Bicaz, la 610 m la Gura Damucului si la 1300 m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece.
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac-cursul inferior-pana la varsarea sa in Olt.

La vest, vecinii Hasmasului sunt muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara.

Traseu de creasta în Masivul Hasmas:

Sâmbăta 24.04.2010

Marcaj: linie roşie....Distanta 18 Km

Pasul Pângăraţ (1255) - şaua "Loduj" (1325) - Vf. Mediaş (1445) - Poiana Vf. Calului (1500) - Poiana Ciofronca (1550) - La Tunzerie (1435) - intersecția turistică din Poiana Albă (1460) - Poiana Albă (1500) - Curmătura (1650) - Șaua Curmătura (1465) - Cabana Piatra Singuratică-Piatra Singuratica.

Dumineca 25.04.2010

Marcaj: linie roşie-linie albastra...Distanta 17 Km

Cabana Piatra Singuratica-Saua Curmatura(1465)Vf. Hasmasul Mare(1792)-Curmătura (1650)-Poiana Alba(1500)- intersecția turistică din Poiana Albă (1460)-Valea Pârâului Oii-Lacul Rosu

Munții Baiului 16-18 Aprilie 2010

2010-04-21T12:36:00.001-07:00

Prezentare

Munţii Baiului fac parte din Carpaţii de Curbură, fiind situaţi în partea vestică a acestora. Ei ocupă o suprafaţă de circa 300 kmp, în cea mai mare măsură cuprinsă în bazinele superioare ale văilor Prahova şi Doftana.Cea mai mare parte a lor aparţine judeţului Prahova; în extremitatea nordică, câteva culmi fac parte din judeţul Braşov.
În vest, limita este dată de valea Prahovei; ea poate fi uşor urmărită privind spre est din Bucegi, de pe culmea Caraiman, de pe marginile platourilor structurale ale Jepilor sau de pe vârful Furnica. Acesta separă munţii Baiului de munţii Bucegi între localităţile Sinaia şi Buşteni.
Limita nordică a acestor munţi are un traseu sinuos. Într-o primă secţiune este dată de valea Azugii de la confluenţa cu Prahova şi până aproape de obârşie. Ea îi separă de culmile Clăbucetelor Predealului. Pe tot parcursul, Azuga are o vale largă, adâncită cu 350 - 400 m faţă de Clăbucete şi 400 - 700 m în raport cu principalele vârfuri şi culmi ale Unghiei Mari, Rusului, Neamţului, Cazacului din munţii Baiului.

În est. valea Doftanei intre pasul Predeluş şi localitatea Trăisteni desparte munţii Baiului de munţii Grohotiş. La început, valea îngustă a Doftăniţei separă culmile împădurite şi orientate vest-est ce vin din vârfurile Paltinu, Neamţu şi Rusu de cele ce coboară din pasul Predeluş şi vârful Priscu. La confluenţa Doftanei cu Muşiţa şi valea Neagră se deschide un frumos bazinet de eroziune diferenţială, cu lunci şi terase largi.
La sud, limita munţilor Baiului poate fi trasată pe culoarul creat de adâncirea celor două văi ale Florei, afluenţi ai Prahovei şi Doftanei. La nord de aceste văi se desfăşoară ultimele culmi ale Baiului, cu înălţimi de 1400 - 1600 m, iar la sud un ansamblu de vârfuri şi culmi netezite la 1000 - 1100 m. Contactul dintre ele se realizează prin versanţi cu pantă mare şi o diferenţă de nivel de 350 - 500 m.

Masivul Piatra Mare 26-28 Martie 2010

2010-04-07T05:54:00.000-07:00

Masivul Piatra Mare face parte din munții Bârsei, localizați în sudul depresiunii Brașov, în cadrul Carpaților de Curbura.

Limita nordica a masivului este formata de șesul intramontan al Bârsei.

In est, valea Garcinului, însoțita de abruptul răsăritean al Pietrei Mari, constituie limita fata de culmile rotunjite ale munților Gârbovei cu care exista numeroase legături turistice.

Limita sudica, spre munții mai scunzi ai Predealului, urmărește cursurile superior și mijlociu ale Timișului Sec de Sus și pitoreasca depresiune a Timișului de Sus.

Spre vest, culoarul văii Timișului desparte Piatra Mare de masivul Postăvarul.

Munţii Bucegi Decembrie 2009

2010-03-05T11:27:00.001-08:00

Crucea Caraiman

Mânăstirea Bușteni

Întâlnirea de Iarnă HPM - Munţii Giumalău Februarie 2010.....II

2010-02-14T11:32:00.000-08:00

Vârful Giumalău are 1856 de metri şi este cel mai înalt din Bucovina.

Cabana Giumalău 1641m

Crucea de beton armat, înaltă de 9 metri, de pe Muntele Giumalău (cel mai înalt din Bucovina) a fost resfinţită pe 23 septembrie 2007. Monumentul a fost ridicat în urma cu 102 de ani (în 1908) de către Fondul Bisericesc Ortodox Român Bucovina din Cernăuți cu sprijinul localnicilor din Pojorata. Crucea a fost culcata la pământ în timpul Primului Război Mondial și refăcuta abia în 1947. În decursul anilor Crucea s-a deteriorat și s-a înclinat fiind la un pas de o noua prăbușire. Totuși, în 1998 la inițiativa unor cetățeni din Pojorâta (Constantin si Vasile Erhan, Viorel și Petru Măgurean) și cu ajutorul primăriei din comuna s-a reușit începerea unor lucrări de reparații care au fost finalizate recent.
Pe viitor, autoritățile locale intenționează sa construiască o noua cruce, pe structura metalica, ce va fi iluminata în timpul nopții, după modelul celor din Bucegi, de la Mânăstirea Putna ori de pe dealul Păun din Iași

Intâlnirea de Iarnă HPM - Munţii Giumalău Februarie 2010....I

2010-02-11T02:28:00.000-08:00

Munţii Giumalău sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor Moldo-Transilvani, aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Orientali. Cel mai înalt pisc este Vârful Giumalău, având 1.858 m altitudine. Masivul Giumalău se află la vest de Izvorul Giumalău şi Chiril, este alcătuit din roci cristaline (şisturi cristaline), în structura geografică se impune o culme centrală cu desfaşurare NV - SE corespunzatoare alineamentului de roci cu rezistenţa cea mai mare şi care au altitudini mai mari de 1400 m. În partea centrală se află vârful Giumalău (1857 m) din care se desprind spre nord - vest şi sud interfluvii plate secundare în lungul cărora apar poduri netede la 1000 - 1200 m si 1350 -1450 m. Ele se termină spre Văile Bistriţei şi Putna prin versanţi cu pantă mare.

Munţii Ciucaş Ianuarie 2010

2010-01-28T03:04:00.000-08:00

Prezentare
Muntii Ciucas fac parte din ramura sudica a Carpatilor Orientali. Limitele fata de muntii inconjuratori sunt reprezentate de raurile ce-l incercuiesc ca un inel, creand o denivelare de circa 1000 m fata de ianltimile maxime din masiv.

La est, cursurile superioare ale Buzaului si Teleajenului, despartite de pasul Boncuta-1078 m, detaseaza net masivul de culmile vestice ale masivului Siriu si de muntii Tataru, ceva mai scunzi, alcatuiti din coame domoale acoperite cu paduri si pasuni.
Spre sud, depresiunea Cheia, continuata catre nord-vest de cursul superior al Teleajenului si de culoarul Bratocei-1272 m, separa Ciucasul de muntii Grohotisu-1767 m si de prelungirile nord-estice ale acestora, Babesu-1468 m si Bobu Mare-1757 m.
In vest, limita propriu-zisa o formeaza paraiele Babarunca si Dalghiul, care il despart de cele doua proeminente- Tesla, 1613 m si Dungu, 1502 m. Tot Dalghiul este cel care inchide limita masivului Ciucas spre nord, intr-un curs domol, lasand de o parte si alta mici terase diferit cultivate, pasuni sau plopi si salcii.

2009-12-02T12:16:00.000-08:00

"La un an de HPM"

Asociaţia de turism montan "Hai Pe Munte" Iaşi, vă invită Luni 7 Decembrie 2009, ora 19:00, la Sala de căţărat "Blocker" Iaşi unde va avea loc:

-Proiecţia de fotografie montană "La un an de HPM"-

Veţi beneficia de o incursiune in minunata lume a muntelui, aşa cum a fost vazută de membrii asociatiei noastre in decursul primului an de activitate.

Sunteţi aşteptaţi cu toţii; membri, simpatizanţi, iubitori ai muntelui, cunoscuţi sau necunoscuţi, aceasta fiind şi o oportunitate de a lua contact cu atmosfera din grupul nostru si de a ne cunoaste!

Vă aşteptăm!

Sala de caţărat Blocker se află in str. Socola nr. 16 (fostul Tamaz), staţia autobuz Frigorifer. Autobuzele care circula pe această linie sunt numerele : 19,30,46,43.

Informatii:
0745151112 (Tudor)
0740853108 (Ionut)

LORD OF THE AIR

2009-11-08T10:33:00.003-08:00

POST-FESTUM

2009-11-08T10:33:00.001-08:00

Muntii Piatra Craiului

2009-10-29T08:20:00.000-07:00

Masivul Piatra Craiului Octombrie 2009

2009-10-29T06:26:00.000-07:00

Masivul Piatra Craiului 9 -11 octombrie 2009 ..II

2009-10-16T11:11:00.000-07:00

In vestul si nord-vestul Culoarului Rucar-Bran se inalta impunatoare creasta Pietrei Craiului, care constituie unul dintre cele mai reprezentative obiective turistice ale muntilor nostrii. Masivul Piatra Craiului..... domina creasta sa zimtata,depresiunea Tara Barsei la nord-est, Culoarul Rucar-Bran la sud si est si Culoarul Tamasului (Rucar-Zarnesti) la nord si vest.

Datorita pozitiei, directiei si aspectului sau general, Piatra Craiului constituie o unitate geografica bine delimitata. Piatra Craiului este delimitata la nord de Valea Barsei, la vest de Dambovita, pe latura de est de Vladusca si Raul Mare pe o parte si pe de alta parte de Valea Seaca a Pietrelor - Brusturet - Dambovicioara, in timp ce la sud descreste treptat pana in vaile raurilor Dambovita si Dambovicioara.

Masivul Piatra Craiului se intinde intre coordonatele de 45o22'03" si 45o35'11" latitudine nordica si 25o07'38" si 25o23'18" longitudine estica si poate fi impartit in trei subunitati distincte, separate prin limite naturale clare (Saua Funduri, Curmatura Pietrei Craiului) si anume in: Piatra Craiului Mare, Piatra Craiului Mica si Pietricica.

Prin lungimea, altitudinea si diversitatea peisajului, Piatra Craiului Mare este cea mai cautata, intinzandu-se pe circa 22 km intre Curmatura Pietrei Craiului si Saua Funduri si fiind o adevarata provocare pentru turisti. Aici se afla si cel mai inalt varf din masiv: La Om sau Piscul Baciului - 2237 m. La randul sau, Piatra Craiului Mare este impartita in doua regiuni: Creasta Nordica, cuprinsa intre Curmatura Pietrei Craiului si Saua Grind, si Creasta Sudica, ce incepe in Saua Grind si sfarseste in Saua Funduri.

Abrupturile ce strajuiesc creasta pe de o parte au o mare cautare in randul alpinistilor si nu numai. Intre Varful Turnu si Umerii Pietrei Craiului intalnim abruptul nord-vestic care este brazdat de numeroase vai torentiale, numite padine, si incins de brane care formeaza adevarate gradini suspendate si totodata trasee preferate de turistii cu experienta si incercati in ale muntelui.

Abruptul vestic, desi are o intindere mai mica, este la fel de salbatic, dar mai indepartat de localitati si cabane, fiind cuprins intre Umerii Pietrei Craiului si Valea Urzicii. Vaile se contureaza abia de la baza peretilor si dispar complet in zona marilor acumulari de grohotis.

Abruptul estic este ceva mai putin salbatic, avand pante mai domoale, unele acoperite cu pasuni intinse care sunt intrerupte de mici insule de stancarii, tancuri, muchii si pereti de mica inaltime.
Informatii luate de pe ... www.carpati.org

2009-10-13T01:13:00.001-07:00

"Imnul Pietrei Craiului" - Varf Carpatin
Asculta mai multe audio Muzica

Munţii Piatra Craiului 9 -11 octombrie 2009...I

2009-10-12T11:50:00.000-07:00

Masivul Ceahlau 3-4 Octombrie 2009

2009-10-05T02:34:00.001-07:00

Cabana Dochia

Cascada Dăruitoarea

Vârful Toaca

Camera Pătrata

Jgheabul Armenilor

Portrete din Fagaras...Iulie 2009

2009-07-26T04:08:00.000-07:00

2009-07-24T07:29:00.001-07:00

" Fortuna Imperatrix Mundi 1" - Carl Orff
Asculta mai multe audio Muzica

Muntii Fagaras Iulie 2009

2009-07-24T01:16:00.000-07:00

Muntii Fagaras Iulie 2009

2009-07-22T13:21:00.000-07:00

Poze...

2009-06-29T07:19:00.000-07:00

Munti Parang

2009-06-27T03:33:00.000-07:00

Tudor Gheorghe - Catalandrii

2009-06-25T13:33:00.001-07:00

Tudor Gheorghe - Catalandrii
Asculta mai multe audio Muzica

Muntii Parang 20 Iunie 2009

2009-06-25T13:06:00.000-07:00

Cateva Poze..

2009-06-18T03:10:00.001-07:00

Doar ... Poze...

2009-05-22T13:10:00.000-07:00

INOCENTA....

2009-05-10T03:19:00.001-07:00

Inocenţa.....

2009-05-10T02:56:00.000-07:00

Inocenţa vine din ruperea recentă a fiinţei din inima Creatorului. Cu timpul, inocenţa dispare... raţiunea, sentimentele, resentimentele, detaliile, grijile îi ocupă locul. Mare este omul care ajungând la culmea demonică a existenţei are puterea să-şi schimbe destinul, convingerea, credinţa şi simţirea. Şi astfel, prin înţelepciune, ajungând din nou la inocenţă... poate că inocenţa aceasta este mai profundă decât inocenţa iniţială pe care am avut-o cu toţii când eram copii....(Andreea Trifu )

Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este împărăţia lui Dumnezeu (Marcu 10, 14) ...Blog...Ramura Inflorită

Munţii Bistritei 1 Mai 2009

2009-05-07T11:38:00.000-07:00

Munţii Bistriţei 1 Mai 2009

2009-05-06T12:35:00.001-07:00

sunt sarac-carmen ciocolata

2009-04-26T13:13:00.001-07:00

carmen ciocolata

2009-04-26T13:12:00.001-07:00

Ce inseamna un munte - Pentru prietenii mei :X

2009-04-26T13:03:00.001-07:00

Expozitie de Fotografie " 21 "

2009-04-26T12:49:00.000-07:00

Muntii Ciucas Aprilie 2009

2009-04-24T10:23:00.000-07:00

Masivul Ciucas Aprilie 2009

2009-04-22T04:35:00.000-07:00

Nebunul - Horatiu Malaele (melodie)

2009-04-09T12:47:00.001-07:00

Munţii Măcinului 2009

2009-04-09T11:56:00.000-07:00

Horatiu Malaele - Sunt un orb

2009-04-04T12:17:00.001-07:00

Munţii Măcinului 28 - 29 Martie 2009

2009-04-04T11:22:00.000-07:00

Munţii Măcinului 2009

2009-04-02T01:31:00.000-07:00

Munţii Măcin sunt localizaţi în nord vestul Dobrogei. Cel mai înalt vârf este Ţuţuiatu (467m) situat deasupra comunei Greci. Astăzi sunt Parc Naţional.

Parcul Naţional Munţii Măcinului a fost constituit în scopul conservării şi valorificării ştiinţifice şi turistice a zonei, dat fiind faptul că Munţii Măcin reprezintă cea mai veche formaţiune geologică din ţară.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_M%C4%83cin ... mai multe detalii...

Cabana Dochia

2009-03-22T03:38:00.000-07:00

Masivul Ceahlau Martie 2009

2009-03-22T03:23:00.000-07:00

Muntii Ceahlau Martie 2009

2009-03-18T06:15:00.000-07:00

Muntele alb Cantece de Munte

2009-03-16T14:03:00.001-07:00