Masivul Parang Iunie 2010

Prezentare

Munţii Parâng sunt cei mai stâncoşi din grupa munţilor cuprinşi în spaţiul dintre Jiu, Strei şi Olt. De la 2519 m alt.,ei domină zările Gorjului şi ale Vâlcii şi se compară cu puternicele cetăţi ale Retezatului. Parângul are piscuri ce parcă sfârtecă norii, aşa cum sunt Cârja, Mândra, Stoieniţa, Setea Mare, Mohorul şi adăposteşte lacuri glaciare cu ape curate ca lacrima: Roşiile, Câlcescu, Mija, Lacul Verde, etc.. Tot pe domeniul binecuvântat al Parângului se formează apele bogate şi limpezi ale Lotrului, Gilortului şi Jiului răsăritean. Păduri nesfârşite, vegetaţia din poieni şi de pe golurile de munte, animalele sunt alte bogăţii ale masivului.
Munţii Parâng ocupă o suprafaţă de circa 1100 kmp în vastul spaţiu al munţilor dintre Jiu, Strei şi Olt. În familia munţilor Căpăţânii, Lotrului, Cindrelului, Şureanului, Parângul este amplasat în partea de sud-vest, într-un poligon cu axa nord-sud lungă de circa 33 km şi cu axa est-vest lungă de 32 km. Din punct de vedere administrativ, munţii Parâng aparţin judeţelor Gorj, Hunedoara şi Vâlcea.
Limite:
Limitele munţilor Parâng sunt formate în principal de apele râurilor Jiu, Jiul de Est, Lotru, Latoriţa, Olteţ.
Din pasul Tărtărau (1665 m alt.), situat pe DN 67 C, unde munţii Parâng se învecinează cu munţii Cindrel şi Şureanu, putem urmări limita nordică pe culmea principală spre Poiana Muierii (şa la 1665 m alt.), apoi pe pârâul Sterminosul până la gura văii Voievodul (820 m alt.). De aici, spre vest, limita se întinde de-a lungul Jiului de Est, râu care atinge localităţile Cimpa, Lonea si Petrila. Imediat la vest de Petrila hotarul Parângului porneşte spre sud.Jiul de Est trece prin Petroşani şi prin Livezeni; la Iscroni (556 m alt.) se uneşte cu Jiul de Vest şi formează Jiul. Imediat după intrarea în gâtlejul defileului, Jiul străbate un prim sector sălbatic: Strâmbuţa-Surduc. La jumătatea defileului, el atinge punctul Lainici (420 m alt.), iar la ieşirea din defileu (300 m alt.) trece pe lângă Bumbeşti, părăsind zona montană.
De la Bumbeşti, limita sudică a Parângului se desfăşoară pe o direcţie aproximativă vest-est, puţin la nord de localităţile Stânceşti, Crasna, Cărpiniş, Radoşi, Novaci, Cernădia, Baia de Fier, Polovragi. Din valea Olteţului, hotarul estic se întinde spre nord, până la Curmătura Olteţului (1615 m alt.), situată pe creasta principală. Limita continuă spre nord pe pârâul Curmăturii spre lacul de baraj Petrimanu, în valea Latoriţei (1130 m alt.).

Limita turistică de nord a munţilor Parâng se întinde pe râul Latoriţa, pe la lacul Galbenul (1304 m alt.), apoi pe la Cascada Dracului (1450 m alt.). După ce atinge izvorul Latoriţei (1820 m alt.), iese în şaua Ştefanu (1910 m alt.), pe creastă, în zona de legătură cu munţii Latoriţei. Convenţional vom urma firul drumului naţional 675 C (nemodernizat) în coborâre spre Obârşia Lotrului (1320 m alt) şi apoi în urcuş pe valea Pravăţul, până în pasul Tărtărău.

Masivul Iezer-Papusa 21-23 Mai 2010

Prezentare

Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de 2300-2400m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele cursuri de apa argesene-raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni puternici-vf.Iezerul Mare, de 2462m si vf.Papusa, de 2391m, ale caror creste alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.

Peisajul versantului nordic este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei, facand sa apara creste ascutite si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.

Culmea principala a muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie ca o potcoava in jurul izvoarelor raului Targului, altitudinea ei medie de peste 2200m. fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2300-2400m, dar si de o curmatura adanca si larga-Spintecatura Papusii-care desparte Iezerul Mare de Papusa.

Muntii Iezer prezinta doua mari compartimente:

• Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.
• Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior la raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391m.

Masivul Hașmaș 24-25 Aprilie 2010

In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnata subdiviziune a Carpatilor Orientali, masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri.
Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.
La est, limita muntilor Hasmas este mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape.

Din valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu valea Rece.Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580 m altitudine pe raul Bicaz, la 610 m la Gura Damucului si la 1300 m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece.
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac-cursul inferior-pana la varsarea sa in Olt.

La vest, vecinii Hasmasului sunt muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara.

Traseu de creasta în Masivul Hasmas:

Sâmbăta 24.04.2010

Marcaj: linie roşie....Distanta 18 Km

Pasul Pângăraţ (1255) - şaua "Loduj" (1325) - Vf. Mediaş (1445) - Poiana Vf. Calului (1500) - Poiana Ciofronca (1550) - La Tunzerie (1435) - intersecția turistică din Poiana Albă (1460) - Poiana Albă (1500) - Curmătura (1650) - Șaua Curmătura (1465) - Cabana Piatra Singuratică-Piatra Singuratica.

Dumineca 25.04.2010

Marcaj: linie roşie-linie albastra...Distanta 17 Km

Cabana Piatra Singuratica-Saua Curmatura(1465)Vf. Hasmasul Mare(1792)-Curmătura (1650)-Poiana Alba(1500)- intersecția turistică din Poiana Albă (1460)-Valea Pârâului Oii-Lacul Rosu