vineri, mai 28, 2010

Masivul Iezer-Papusa 21-23 Mai 2010


Prezentare

Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de 2300-2400m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele cursuri de apa argesene-raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni puternici-vf.Iezerul Mare, de 2462m si vf.Papusa, de 2391m, ale caror creste alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.

Peisajul versantului nordic este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei, facand sa apara creste ascutite si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.

Culmea principala a muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie ca o potcoava in jurul izvoarelor raului Targului, altitudinea ei medie de peste 2200m. fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2300-2400m, dar si de o curmatura adanca si larga-Spintecatura Papusii-care desparte Iezerul Mare de Papusa.

Muntii Iezer prezinta doua mari compartimente:

  • Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.
  • Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior la raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391m.


























luni, aprilie 26, 2010

Masivul Hașmaș 24-25 Aprilie 2010












In Carpatii Moldo-Transilvani, insemnata subdiviziune a Carpatilor Orientali, masivul Hasmas ocupa o pozitie centrala. Prin multiplele lui valori peisagistice, care culmineaza cu impresionantele chei ale Bicazului, el alcatuieste una din cele mai remarcabile regiuni turistice din muntii nostri.
Catre nord, Hasmasul se invecineaza cu masivul Budacului, de care este despartit prin paraul Bistricioara, ale carui ape scalda ambele masive, de la confluenta sa cu Putna pana la gura paraului Pintic.
La est, limita muntilor Hasmas este mai larga si se desfasoara tot pe cursuri de ape.

Din valea Bistricioarei, catre sud-est, paraul Pintic formeaza pe intregul sau parcurs limita dintre Hasmas si Ceahlau, limita care, trecand apoi peste saua Tabla, se continua catre sud, in lungul vaii Bistra, pana la confluenta sa cu paraul Capra(Jidanului); de aici inainte, limita masivului o formeaza firul acestei ultime vai, pana la varsarea sa in Bicaz. In continuare, spre sud, pana la confluenta vaii Iavardi cu valea Rece.Hasmasul se invecineaza la est cu muntii Tarcau, de care este despartit prin paraiele damuc si Fagului. Pe acest parcurs, linia despartitoare urca de la 580 m altitudine pe raul Bicaz, la 610 m la Gura Damucului si la 1300 m pe cumpana de ape dintre Damuc si Valea Rece.
Limita sudica a Hasmasului este determinata de valea Iavardi, in totalitatea ei, iar de la obarsia acesteia catre vest de cumpana muntelui Sacadat, prelungita cu albia vaii Nascalat Patac-cursul inferior-pana la varsarea sa in Olt.

La vest, vecinii Hasmasului sunt muntii Giurgeu cu cele doua grupe intinse si de inaltimi medii, constituite din muntii Voslobenilor si cei ai Ditraului. De cei dintai sunt despartiti, in portiunea superioara, de obarsia vaii Oltului, pana la confluenta cu paraul Nascalat, iar de muntii Ditraului printr-o linie care, depasind trecatoarea Oltului, strabate vaile Modoros, Belchia si Gheorghe Mic pana in saua Deselatului. Din acest punct Putna Intunecoasa delimiteaza masivul de la izvoare pana la varsarea ei in Bistricioara.

Traseu de creasta în Masivul Hasmas:

Sâmbăta 24.04.2010


Marcaj: linie roşie....Distanta 18 Km

Pasul Pângăraţ (1255) - şaua "Loduj" (1325) - Vf. Mediaş (1445) - Poiana Vf. Calului (1500) - Poiana Ciofronca (1550) - La Tunzerie (1435) - intersecția turistică din Poiana Albă (1460) - Poiana Albă (1500) - Curmătura (1650) - Șaua Curmătura (1465) - Cabana Piatra Singuratică-Piatra Singuratica.

Dumineca 25.04.2010

Marcaj: linie roşie-linie albastra...Distanta 17 Km

Cabana Piatra Singuratica-Saua Curmatura(1465)Vf. Hasmasul Mare(1792)-Curmătura (1650)-Poiana Alba(1500)- intersecția turistică din Poiana Albă (1460)-Valea Pârâului Oii-Lacul Rosu